Diagnosticare SM mai rapidă și mai bună

9 ianuarie 2018

de Ed Tobias

traducere ștefania Pescaru

După cum știm cu toții, SM este dificil de diagnosticat. Altfel spus, este ușor să punem un diagnostic greșit.

Nu există un singur test de diagnosticare pentru SM. Neurologii folosesc examenul clinic, istoricul medical al pacientului și testele de laborator. Ei se bazează, de asemenea, pe imagistica RMN a creierului și, uneori, a măduvei spinării. Aceste teste au scopul de a exclude alte posibile cauze ale simptomelor neurologice ale unei persoane și de a aduna date care ar indica un diagnostic al SM. Dacă se suspicioneaza  doar SM, poate fi efectuata o punctie spinala ca o confirmare suplimentară.

Toate aceste teste sunt executate în baza unui protocol numit criteriile Mac Donald. Este folosit atunci când un pacient se confruntă cu ceea ce doctorii numesc sindromul clinic izolat, sau CIS. CIS presupune apariția simptomelor neurologice care sunt tipice SM la o persoană care nu a fost diagnosticată cu MS. In speranța de a accelera procesul de diagnosticare și de a-și îmbunătăți acuratețea, vechiul MacDonald tocmai a fost actualizat. Modificările de bază, publicate în “The Lancet Neurology”, includ scăderea pragului pentru a solicita o punctie vertebrala și permițând medicilor să considere că leziunile pe care le pot vedea pe un RMN ar putea fi cauzate de MS, chiar dacă acestea nu produc de fapt simptome fizice.

Criteriile McDonald revizuite

Un grup de 30 de experți internaționali din statele membre a redactat revizuirea protocolului. Foarte important, în opinia mea, se stabileste ca SM este cel mai bine diagnosticata de un medic cu expertiză în domeniul SM, susținut prin imagistică și alte teste. (De prea multe ori cred că medicul care încearcă să facă diagnosticul nu are această expertiză.) Experții recomandă ca RMN-ul creierului să fie obținut, dacă este posibil, în timpul procesului de diagnosticare a SM. De asemenea, trebuie obținut un RMN vertebral atunci când sunt necesare date suplimentare pentru confirmarea diagnosticului.

După aceasta, în conformitate cu protocolul McDonald actualizata, criteriile majore care trebuie luate în considerare la efectuarea unui diagnostic de scleroză multiplă sunt:

• Benzile oligoclonale - Acestea sunt benzi de proteine care sunt legate de inflamația în sistemul nervos central. Pozitivarea ale benzilor oligoclonale din lichidul spinal pot înlocui acum, în stabilirea diagnosticului, apariția leziunilor coloanei vertebrale care au fost observate pe mai multe RMN-uri.

• Tipuri de leziuni - Atât leziunile asimptomatice cât și cele simptomatice adin RMN pot fi folosite atunci când se determină că leziunile au apărut atât în spațiu, cât și în timp. ("În spațiu" este o indicație a deteriorării în mai multe locații ale sistemului nervos. "În timp" indică faptul că daunele au survenit de mai multe ori.)

• Localizarea leziunilor - Leziunile corticale din creier au fost adăugate la leziunile juxtacorticale (lângă cortex) pentru a fi utilizate în îndeplinirea criteriilor RMN pentru diseminarea leziunilor în spațiu.

• O analiză esențială a diagnosticului trebuie să fie aceea că nu există o explicație mai bună a simptomelor și a rezultatelor testului decât o diagnosticare a SM.

Revizia a recomandat, de asemenea:

• Când lichidul spinal este utilizat ca parte a procesului de diagnosticare, acest fluid trebuie comparat cu un eșantion de sânge pentru a confirma că benzile oligoclonale apar doar în lichidul spinal. Dacă benzile apar, de asemenea, în sânge, diagnosticul SM nu este adecvat.

• Diagnosticul SM poate fi efectuat fără a fi necesar să se indice dacă cursul bolii este activ sau nu și progresiv sau nu. Tipul și cursul bolii trebuie reevaluate periodic.

Aceste recomandări sunt detaliate într-un comunicat de presă al Societății Naționale de SM.

De ce toată povestea asta?

Tot timpul aud sau citesc comentarii de la persoane care spun că au fost diagnosticate la vârsta de 19 sau 20 de ani, dar "știu că au avut SM mai demult". Cercetările sugerează că diagnosticul întârziat sau greșit nu este neobișnuit. Potrivit comunicatului de presă al NMSS(Societatea nationala de scleroza multipla), "dacă un individ nu are CIS tipice (simptome asemănătoare MS) sau este membru al unei populații în care MS este mai puțin frecventă (cum ar fi copii, persoane în vârstă sau populații care nu sunt albe ), teste suplimentare pot ajuta la colectarea de dovezi suplimentare necesare pentru a stabili daca persoana are intr-adevar SM sau altceva si care ar putea necesita tratament si management diferit”.

Realizarea acestor teste rapide și mai precise ar trebui să facă pași spre un tratament mai rapid și mai bun. Criteriile MacDonald revizuite reprezintă o încercare de a face SM mai ușor de diagnosticat. Pentru un pacient cu SM, este un lucru foarte bun.

sursa: multiplesclerosisnewstoday.com