Inscriere newsletter
Navigare

Aportul ridicat de sare poate creste riscul sclerozei multiple pentru persoanele cu susceptibilitate genetica

Traducere: Sălăjan Alex Ovidiu - voluntar ASMR

 

Oferind o explicație de ce consumul excesiv de sare poate contribui la dezvoltarea acestei boli, un nou studiu ne face să înțelegem ce poate declanșa scleroza multiplă la unele persoane.

Cercetătorii au descoperit că aportul ridicat de sare poate crește riscul sclerozei multiple la persoanele care sunt genetic susceptibile unei astfel de condiții.

Studiul sugerează că deși aportul ridicat de sare poate reprezenta un factor de risc pentru  scleroza multiplă, este posibil să prezinte un risc doar pentru persoanele cu un risc genetic. De asemenea, pentru unele grupuri de risc genetic, aportul ridicat de sare este mai posibil să declanșeze boala la femei decât la bărbați.

Scleroza multipla este o boală deficitară unde sistemul imunitar atacă tesutul nervos din creier, măduva spinării și nervul optic. Genetica și mediul înconjurător sunt considerate ca factori de risc, precum și sexul – numărul femeilor aproape s-a triplat în ultimul secol.

Studiile anterioare au arătat să se înțeleagă că aportul ridicat de sare este considerat ca fiind unul dintre riscurile mediului înconjurător pentru scleroza multiplă, dar nu au mers atât de departe încat să explice cum interacționează cu alți factori și care sunt mecanismele care stau la baza bolii.

Acum un nou studin din partea Universității Vermont în Burlington ne oferă câteva răspunsuri, după cum explică autorul și cercetatorul în imunobiologie, Dr. Dimitry N. Krementsov:

“Noi sperăm să putem oferi o înțelegere globală despre cum și de ce factorii de mediu interacționează cu structura gentetică a indivizilor care produc boli autoimmune precum scleroza multiplă.

Pentru studiul lor, echipa a folosit 3 tipuri genetice de soareci și i-au hrănit fie cu o dietă bogată în săruri, fie într-o dietă cu niveluri normale de sare. Apoi au indus o boală autoimună numită encefalomielita la soareci – cea mai apropiată legatură cu scleroza multiplă la oameni.

Rezultatele diferă în grupurile genetice. Într-un grup atât masculu cât și femela hrăniți cu un aport mare de sare au prezentat simptome mai grave de scleroză multiplă.

În al 2-lea grup doar femelele hrănite cu un aport mare de sare au prezentat simptome grave de scleroză multiplă, iar în al 3-lea grup aportul de sare nu a fost afectat cu simptome de scleroză multiplă.

Sarea poate afecta bariera hematoencefalica în grupurile susceptibile de scleroză multiplă.

Când s-au uitat la schimbările biologice, cercetătorii au ajuns la concluzia că factorul critic este genetica.

Ei au descoperit că în toate cazurile aportul mare de sare duce la înrăutățirea simptomelor de scleroză multiplă, șoarecii aveau o bariera hematoencefalică slăbită, în timp ce celulele sistemului imunitar păreau neafectate.

Bariera hematoencefalică în mod normal protejează sistemul nervos central – creierul, măduva spinării, nervul optic – contra atacurilor din partea celulelor albe în sistemul imunitar.

Cu toate acestea persoanele care suferă de scleroză multiplă au o “scurgere” în bariera hematoencefalică, ceea ce permite celulelor albe să treacă în țesutul Sistemului Nervos Central și să atace teaca de mielină – un strat protector format din proteine și grăsimi care protejează celulele nervoase și opresc scurgerile semnalelor electrice din creier.

Când teaca de mielină este distrusă, impulsurile nervoase se scurg în afară ceea ce duce la acumularea unei plăci de-a lungul fibrei nervoase. Acest lucru produce simptomele clasice ale sclerozei multiple: amorțeala, paralizie, pierderea vederii, dificultăți motorii.

Dr. Gerald Weissmann, editor sef la revistei FASEB – unde este publicat studiul – notează că noi trebuie să ingerăm destulă sare încât corpurile noastre să funcționeze, dar nu prea multă astfel încât lucrurile să o ia razna. El incheie:

“Acest raport ne ajută să vedem ce poate merge prost la persoanele ale căror gene sunt susceptibile unei boli autoimune. În același timp ne ajută să înțelegem cantitatea necesară de sare potrivită pentru orice individ”.

Scrisa de: Catharine Paddock, PhD.

Publicat: Vineri, 7 August 2015

sursa: 

http://www.medicalnewstoday.com/articles/297808.php